…B, fata şi tataie…

B deschise uşa compartimentului, crispat şi grăbit să scape de povara bagajelor. Îşi dorea locul de lângă geam cu faţa spre direcţia de mers, să deschidă geamul şi să aprofundeze visarea. În compartiment nu erau decât două persoane: o fată şi un tataie. Fata ascultă muzică la nişte căşti uriaşe ce-i reliefează căpşorul gingaş şi rotund. Bătrânelul mănâncă tacticos şuncă pe un ziar plasat cu îndemanare pe genunchi.

-Bună ziua! spuse B înviorat că nu trebuie să suporte chinul unui compartiment plin.

Bătrânelul clătină capul a răspuns, fata ţinu ochii închişi şi părea să nu-şi fi dat seama de intrarea lui. B îşi lepadă nervos bagajele, căutând locul 46 ce era lângă uşă, cu spatele la direcţia de mers. Oftă a pagubă şi-şi lăsă trupul masiv să pice pe banchetă la locu-i rezervat. Bătrânelul şocat de faptul că aproape scăpase o bucată de şuncă cu şorici gros pe jos, îi aruncă lui B o privire înciudată, iar bărbia lui răsucită din cauza lipsei dinţilor se încovoie şi mai tare dându-i un aspect războinic.

Fata îşi dădu în sfârşit seama că în compartiment era un nou venit. Deschise ochii, aţintindu-i asupra lui B fără interes şi plini de steluţe de plictiseala.  B îi înfruntă privirea vizibil încântat de ochii ei migdalaţi şi plini de sclipiri ce-i păreau a fi misterioase, se întreba ce putea să gândească despre el în clipa asta, instinctiv îşi supse burta, îi ocoli privirea şi abordă un aer absent.  Poză aşa un timp,  simţindu-se din ce în ce mai neconfortabil.

Ea avea ochii închişi,  B îi remarcă sprincenele stufoase pentru o fată şi totodată rotunjimea capului strâns de căştile acelea uriaşe.

-Domnisoară,  fiţi amabilă, ce ascultaţi la aparatul dumneavoastră?

Întrebarea bătrânului sparse tăcerea compartimentului iar B se simţi ca trezit din somn.

-Nu ascult nimic din ce a-ţi putea dumneavoastră cunoaşte,  spuse ea în timp ce-şi dădea căştile jos.

Faţa îi era luminată de un zâmbet imaculat.  Parcă se transfigurase, o şuviţă îi atarna rebelă deasupra ochiului stâng, iar B îi admira frumuseţea.

La fel de brusc precum începuse,  dialogul celor doi se opri, lăsând tăcerea să inunde compartimentul. B vru iar să pozeze,  renunţă în ultima clipă iar stomacul lui scoase un sunet ciudat, grav.  Roşu la faţă , sperând cu toata inima că nu a fost auzit,  închise ochii rugând somnul să vină.

-Legitimaţiile de călătorie vă rog !

B întinse biletul.

Îl primi înapoi.

‘’ La întoarcere îmi iau loc la cuşetă’’  îşi zise.